duminică, 13 aprilie 2014

Noi si hainele noastre ca uniformele





A venit primăvara de la mic la mare strigăm pe străzi cu incantare. Asta înseamnă că avem trupurile acoperite cu alte haine, mai subțiri, mai ușoare, mai colorote și mai puține. Dar cum moda este cu siguranță un fenomen social exploatat la maxim de către industria uriașă si acaparatoare a textilelor fie ele de firmă sau nu, văd pe străzi oameni îmbrăcați în uniforme (asta după ce ani de zile am protestat că numai vrem uniforme, că vrem diversitate). Repetind totuși istoria, dar sub o altă formă, în ultimii ani cei mai mulți dintre noi am ales să imităm stiluri vestimentare, chiar dacă nu ni se potrivesc, doar pentru a ne ajuta să realizăm (credem noi) apartenența la anumite grupuri sociale. 

Așadar ce văd eu pe stradă în plină primăvară ?!

Cupluri care și-au scos treningurile frumos apretate și spălate din dulapuri, dar pe care totuși se pot observa unele urme de la ultimul festin cu  saorma si cafea de la aparatul magazinului din cartier.

Insa mai sunt si alte cupluri, cu alt stil, mai "smart" cum s-ar spune. Sunt asortați ei au camasi de culoarea bobocului și pantaloni de la un costum, foarte mulați pe fund, ele cu iegări lucitori si gecuțe scurte pana in talie purtate tot cu scopul de a scoate in evidență la fel, partea anatomică după care cel mai probabil cei doi s-au și "revendicat".

Si ar mai fi cateva alte exemple de cupluri care se imbraca ca si gemenii, dorind poate cumva sa "prelungeasca" si prin vestimentatie ingemanarea iubirii ce si-o poarta.

Dar una peste alta, îmbrăcați sau dezbrăcați, vorba cantecului e incă actuală "Dacă dragoste nu e nimic nu e".